Spiritualitatea, sistemele de auto-cunoaștere și pacea interioară

Citeam mai devreme o afirmație despre spiritualitate. Se referă la capacitatea de a accepta faptul că suntem ”în voia destinului”. Acceptarea faptului că suntem limitați, că suntem făcuți într-un anume fel, din punct de vedere nativ, că avem o anumită cale și scop în viață care ni se potrivește în această existență, nu este ”la îndemâna” oricui. Se tot vorbește despre Ego. De cele mai multe ori în sensul negativ. Dar acceptăm pe de altă parte că avem totuși și o parte de ”umbră”. Iar acea umbră este ceva ce ne face să fim oameni. Oamenii sunt ființe duale. Există divinitate în noi și există umbră (în Human Design avem Sinele autentic și Sinele non-autentic). Contează însă de unde vine divinitatea și de unde vine umbra? Ne ajută cu ceva să căutăm în exteriorul nostru sursa celor două? Poate. Poate ne ajută să ne îndepărtăm de noi înșine și să dăm vina sau să ridicăm statui, așezăminte sau orice altceva în numele unei forțe exterioare, care să ne ajute sau să ne îndepărteze de ceea ce ”este bine”. Este mult mai ușor, evident, să ne uităm în exterior și să așteptăm vreun miracol venit din… aici depinde de credința fiecăruia. ”A dat Dumnezeu”, ”dracu’ m-a pus”… Serios? Și tu unde erai?

Aici începe povestea alegerilor (vezi Autoritate decizională în Human Design). Viața noastră este construită pe baza alegerilor, pe baza deciziilor pe care le-am luat pe parcurs. Avem o cale, avem un destin, dar avem și ”liberul” arbitru. Avem și umbra care ne poate îndepărta de calea noastră în viață. De ce pun liberul arbitru în ghilimele? Pentru că orice decizie luăm de-a lungul vieții, ceva tot ne trage înspre calea destinată nouă. Doar-doar de ne-om prinde. Ceva ce? Forța noastră interioară, intuiția, sau cum vreți să-i spuneți. Ceva ce ne spune că nu este bine ce facem. Uneori o ascultăm, uneori nu. Și luăm deciziile în consecință. Sunt deciziile noastre! Și totuși, găsim de cuviință să dăm explicații cum că ceva din exterior ne-a ”pus să” facem acea alegere. Și-apoi vorbim despre trezire, despre iluminare, despre inițieri de tot felul etc. La ce-s bune toate inițierile dacă nu suntem în stare să acceptăm că există o forță interioară care știe deja care este calea? Interioară! Aceea este adevărata divinitate din noi. Forța care știe că suntem parte dintr-un întreg, forța care știe că avem un drum de parcurs, al nostru, al fiecăruia. Și de ne-am vedea fiecare de drumul lui… Și aici nu este cu ”trebuie”. Nimic nu trebuie. Vrei să deraiezi de la calea ta? Fă-o! Te poate duce înspre experiențe din care să înveți câte ceva. Poți învăța că ”așa nu”. Așa nu – pentru tine. Este experiența ta! Poate pentru altcineva, experiența respectivă face parte din autenticitatea proprie. Asta n-o poți tu spune, deduce. Nu știi cine, cum a luat o decizie. Este bazată pe autenticitate, sau pe condiționare, de unde știi? Poți vedea însă rezultatul. Poți simți că un om este pe calea lui sau nu. Dacă ești deschis. Poți vedea ceea ce poate omul respectiv nu vede despre sine. Dar totuși – este calea lui. Deciziile îi aparțin. Poate avea nevoie de o experiență ca aceea prin care trece. Tu, vezi-ți de drumul tău. Energia, frecvența pe care o emiți te ajută și pe tine și pe cei din jurul tău. Sau nu.

Ce-ar fi să ne lăsăm duși de viață? Ce-ar fi să ne deschidem mai mult către tot ceea ce viața însăși ne oferă? Avem tot ce ne trebuie! Tot ceea ce avem nevoie pentru a duce o viață bună, mai bună, este la îndemâna noastră în permanență. Doar să deschidem ”ochii” și să vedem. Știu, este mai ușor să te victimizezi și să dai vina pe alții, pe guvern, pe sistem, pe părinți etc. și să aștepți o minune din exterior. Și totuși, simți în adâncul tău, că există o sclipire divină care știe calea. Relaxează-te și uită-te la ea.

Nu pot afirma că divinitatea din noi este partea bună, iar umbra din noi este rea. Este ceea ce este! Ambele sunt parte din noi. Ambele sunt făcute să ne ducă pe calea ce ne-a fost destinată. Căutăm poate tot timpul vieții acea cale. Ceea ce cred că facem greșit este că o căutăm cu Mintea. Căutăm răspunsuri mentale, explicații care să fie pe înțelesul minții. Dacă X, atunci Y. Căutăm acele persoane, sau sisteme care să ne ”lumineze” și să ne ”arate calea”. Și acceptăm acele persoane sau acele sisteme la nivel mental. Și totuși, mai există și altceva în afară de Minte. Acea forță interioară…

Există diverse sisteme care te pot ajuta în drumul tău. Însă aceste sisteme te pot doar ghida. Poate este nevoie să facem distincție clară între a ghida și a arăta. Ghidarea îți lasă doar ”semne”, indicii pe care să le poți integra (sau nu) și care te pot ajuta să te ghidezi apoi singur, să-ți găsești singur calea. A arăta înseamnă să ți se spună ”Asta este calea ta! Pe-acolo trebuie s-o iei!”. A spune cuiva ”așa trebuie să faci, așa este bine pentru tine” fără a-i accepta propriile alegeri înseamnă a-i nega puterea interioară și capacitatea de a-și găsi propria cale. Da, poate pe tot parcursul vieții, un om poate să-și rateze calea care i-a fost destinată, însă cine ești tu să spui că așa este sau nu? Tu experimentează-ți propria viață. Este singura pe care o poți experimenta cu adevărat. Singura care face cu adevărat parte din tine. Restul este doar interacțiune. Ceilalți sunt în viața ta doar ca să te asiste în drumul tău. Îți arată câte ceva fiecare, fiecare îți lasă câte un semn, un indiciu. Este treaba ta însă dacă accepți sau nu indiciul lăsat sau nu. Treaba ta dacă-l vezi cu adevărat sau nu. Nu trebuie să vezi și să înțelegi tot. Ceea ce contează rămâne. Face parte din tine. Restul… dacă te relaxezi, dacă lași să fie… va trece, va pleca dacă nu este pentru tine. Nu deții controlul! Accepți sau nu, asta face parte din regăsirea păcii tale interioare sau nu.

Încă te mai întrebi care este calea ta? Calea este făcută din pași mici. Câte un pas. Simți că pasul pe care-l faci acum este pentru tine? Nu este nevoie să răspunzi imediat. Dar este nevoie să simți. Nu să gândești, ci să-ți simți forța interioară. La un moment dat, dacă nu a făcut-o deja, îți va vorbi cu claritate. Urmărește-o!

  *** Acesta este un punct de vedere. Poți fi de acord, poți să nu fii de acord, doar menține-ți autenticitatea și sinceritatea. Mulțumesc! 🙂
Alina Ioan

Alina Ioan

Ghid de Human Design certificat de International Human Design School / Consilier pentru dezvoltare personala / Trainer / Formator